Descriere

Pe plaiuri dolhestene

Poposim in Dolhestii Mari, asezare straveche, aflata la 15 km de Falticeni, si aflam multe curiozitati despre o biserica mai putin cunoscuta, “Sf. Cuvioasa Parascheva”, ctitorita pe la 1480 de catre hatmanul Sendrea, sfetnicul principal al lui Stefan cel Mare, in mijlocul curtii boieresti din sat. Hatmanul Sendrea si sotia sa, Maria, sora lui Stefan cel Mare, sunt ingropati in biserica ce figureaza pe Lista Monumentelor Istorice din judetul Suceava.

Dupa care vizitam in micul Muzeu Satesc organizat de catre Invatatorul Satului  V. Carabus in satul Dolhestii Mari, V. si experimentam atelierul de sculptura, experienta  care ne introduce in aceasta lume arhaica si mai putin cunoscuta a satului din Moldova. Putem vedea colectia cu lucrari de sculptura si pirogravura cu flacara in lemn, o colectie de obiecte vechi de uz gospodaresc, din fier, lut si lemn precum si obiecte de imbracaminte din portul popular autentic, intr-un muzeu personal inedit. 

Mergem pe Valea Somuzului in satul Dolhestii Mici si experimentam patrimoniul natural, imaterial, enogastronomic, istoric, artistic si arheologic, experienta  care ne introduce in aceasta lume arhaica si mai putin cunoscuta a satului din Moldova.Il vom cunoaste astfel pe „omul cu o mie de cojoace” si pe „fierarul” satului. 

Vom afla Povestea Mamaligii. Mamaliga noastra cea de toate zilele, „Mamaliga cari ii buna invartita di 300 di ori”, cum se zice la Dolhesti, judetul Suceava, ne-a salvat in cele mai dure perioade ale istoriei devenind un adevarat simbol al identitatii noastre, dar si al caracterului nostru national. Mamaliga si slanina sunt bucate importante pentru Moldova, in special in perioada Imperiului Otoman, painea alba fiind un adevarat lux pe masa taranului. Hasdeu considera ca mamaliga este un cuvant autohton, iar alte surse spun ca mamaliga provine de la cuvantul „mamilla” (san, piept) sau de la malai. In „Igiena taranului" (1895), Gheorghe Grainiceanu descrie alimentarea taranilor din Basarabia: "Mancarea este mamaliga, bors macar limpede sau cu ceapa, cu verdeata, pepeni verzi (castraveti), cirese sau visine cu mamaliga (…). Fac mamaliga de trei ori pe  zi, fasole, peste sarat fript pe carbuni, linte, bors cu linte, pepeni murati, curechi murat(varza), moare de curechi cu mamaliga, branza". 

Imediat vom incepe sa simtim nevoia de a manca si de a bea, nevoie pe care o vom linisti imediat cu apa rece de fantana si produse traditionale de sezon intr-un context de nerepetat. Traditionalele placinte moldovenesti "poale-n brau" aduc ca de obicei mare bucurie in cadrul unui atelier gastronomic. Ingredientul desavarsit este sufletul, iar rezultatele sunt magice.

A intrerupe acest ospat va fi grupul local „Strajerii”, care ne vor pune in miscare in doi timpi si trei miscari, batand din palme si din picioare, cu strigaturi din batatura si chiuind. Pentru cei mai linistiti punem la dispozitie „ac si etamina” – incercat sa ghiciti de ce! 

Cu Datini si Obiceiuri de Iarna,  „Strajerii” ne vor ura un an nou plin de roade, sanatate si bogatie vom primi urarile voioase si hotarate ale Cetei de Plugari mascati in stilul etnofolcloric specific zonei care ne va incarca de energie si de zambete pentru un an intreg. Jocul caprei, Jocul Caiutilor, Jocul Babei si al Mosneagului, Jocul Tiganilor si Jocul Ursilor sunt cateva experiente pe care le veti purta in suflet pentru totdeauna. Costumele si mastile lucrate manual dau o nota aparte scenografiei.

Moldovenii in general si Dolhestenii in special sunt oameni credinciosi care stiu cat de important este sa pastrezi traditiile si portul popular. Isi pregatesc sufletul prin post, casele si curtile prin curatenie si isi intampina oaspetii cu lumina pe chip si cu roadele muncii lor. Inca de cum incepe postul Pastelui, satenii se pregatesc de marea sarbatoare. Asistam la sarbatoarea Invierii la biserica din sat si vom „lua Lumina din Lumina“, suntem cu totii partasi la Invierea lui Hristos si ne amintim de bucuria Invierii, cum n-o facem in restul anului, si speram ca bunatatea Fiului Domnului sa ne fie calauza. La sfarsitul slujbei preotul sfinteste bucatele traditionale: pasca, ouale rosii, cozonacii, casul, mielul etc. Ajunsi acasa, in zorii zilei aducem un vas cu apa noua sau apa neinceputa de la fantana. O punem intr-un vas nou, cu un ou rosu si un ban de argint cu care ne spalam pe fata toti membrii familiei pentru ca tot anul sa fie rosii in obraz si stralucitori ca argintul.

Prima zi a Pastelui era rezervata reculegerii si odihnei in familie, doar tinerii adunandu-se in curtea bisericii. Aici se trageau intruna clopotele si se batea toaca, anuntandu-se astfel bucuria Invierii Domnului. Servim pranzul cu produse traditionale caracteristice de Paste (cas, ceapa verde, ridichi, oua rosii, drob, pasca, cozonaci, bors de cucos cu togmagi, sarmale, friptura de miel etc) in gospodarie taraneasca.

Pranz / Cina : Mancarea se gateste doar cu produse locale de sezon iar vinul si tuica sunt facute tot de noi. Printre ceea ce se poate gati pe timp de vara/toamna se numara tochitura, branza cu smantana, ardei copti cu smantana si usturoi, ciorbe, cartofi la cuptor sau la ceaun cu ceapa, zacusca/ salata de gogosari in sos, salate de sezon si/sau muraturi.

Pranz / Cina : 

Copii 0 – 2.99 ani GRATIS. 

Copii cu varsta de 3 – 5.99 ani platesc 30 lei.

Copii cu varsta mai mare de 6 – 11.99 ani platesc 50 lei.

Copii peste 12 ani platesc tarif de adult.

Ateliere 

Copii pana in 6.99 ani  GRATUIT

Copii 7 ani – Tarife normale de adult.

Intrare mestesugari 5 ron/persoana

Informatii suplimentare: Organizatorul Isi rezerva dreptul de a modifica programul In functie de factorii externi, fara a afecta calitatea acestuia. Pentru orice activitate organizata de ANIMA HOLIDAYS – EVERYN beneficiati de consultanta gratuita, astfel Incat sa aveti parte de cele mai reusite experiente de calatorie si vacanta.

Fotografii Maftei Maria Magdalena si Asociatia de Promovare a Vaii Somuzului

Fotografii Mugur Cadinoiu, PixeLandia